Apa de la Robinet

• Nitratii (NO3-) pot constitui o problema majora, concentratia lor în apa potabila peste limitele admise fiind frecventa la noi în tara. În legume, nitratii sunt puternic concentrati. Azotatii sunt propriu-zis nocivi numai la concentratii foarte mari, ce rareori sunt atinse în apa. Nocivi sunt în fapt nitritii ce rezulta din nitrati în anumite conditii, în organism dar si abiotic în rezervoare si tevi zincate, unde nitratii sunt redusi la nitriti generând o toxicitate secundara a nitratilor.
• Nitritii (NO2-) . Nitratii sunt convertiti la nitriti fie înaintea consumului (reducere în fântâni etc.) fie în lumenul tubului digestiv, în cazul migrarii, în diverse împrejurari, spre stomac si intestinul subtire a elementelor reducatoare din biocenoza intestinala. Odata absorbit in fluxul sanguin, rezulta methemoglobinemia,distrugerea hemoglobinei care contribuie la transportul de oxigen prin sange, fenomen care afecteaza vârstele mici, dar uneori si adulti (cum ar fi cei cu rezectii gastrice).NU se fierbe apa intr-o incercare de a reduce nitrati. Prin fierbere creste concentratia de nitrati si automat riscurile potentiale. Tara noastra are o incidenta ridicata a methemoglobinemiei, cu mortalitate semnificativa. În 1984-1995, s-au înregistrat 2346 cazuri de methemoglobinemie la copii sub 1 an si 80 de decese. Sunt indicii ca cifra este mult subestimata, din cauza dificultatii diagnosticului. Sursa este si contaminarea fecaloida a apei, dar morbiditatea a crescut puternic în principal prin utilizarea pe scara larga a substantelor fertilizante în agricultura. În 1988, 36 % din fântânile din România aveau concentratii de nitrati de peste 45 mg / l. În judetul Iasi, de la cazuri sporadice de methemoglobinemie în urma cu doua decenii, s-a ajuns la sute de cazuri anual. Nitritii sunt incriminati si pentru cancer gastric, prin intermediul nitrozaminelor pe care le formeaza în anumite conditii (“toxicitatea tertiara a nitratilor”)….
• Arsenul (As) a fost semnalat în apa în concentratii uneori semnificativ peste normele admise. As este mai toxic în forma trivalenta decât în stare pentavalenta si în compusi anorganici decât în forma organica. În forma metalica e putin toxic. Are si un rol biologic în organism, de aceea nici absenta totala nu e dezirabila. El poate da intoxicatii acute sau hiperkeratoza, hiperpigmentatie si cancer al pielii. Intoxicatii colective s-au semnalat în Taiwan, Argentina si Chile, în special în zone cu activitate vulcanica, si în Mexic si Japonia din cauza contaminarii cu ape industriale cu arsenic.
• Seleniul (Se) este prezent uneori în concentratii crescute în anumite surse de apa. Este element esential pentru om, necesarul fiind de 0,05 – 0,2 mg / zi. Deficitul afecteaza sanatatea (de exemplu boala Keshan). În doze excesive produce afectiuni dermatologice, gastroduodenale, respiratorii etc. Seleniul poate fi foarte toxic pentru plante. El reduce toxicitatea pentru animale a mercurului si arsenului, iar la rândul sau e mai putin toxic în prezenta zincului.
• Cadmiul (Cd) a generat boala Itai-Itai, care a facut în Toyama (Japonia) peste 200 de victime. Limitele admise se depasesc frecvent. Bioacumularea este puternica. Organul afectat în principal la om este rinichiul. O sursa de contaminare a apei sunt tevile de zinc în care se gaseste ca impuritate cadmiu. Este si el suspectat pentru posibile efecte cancerigene.
• Mercurul (Hg) anorganic se absoarbe putin din apa, dar poate fi metilat de bacterii, iar metil-mercurul se absoarbe în proportie de 95% . Ca si alte metale grele, mercurul se acumuleaza în organism si poate fi absorbit pe cale hidrica indirect, prin consumul de peste si alte produse. Printre altele, afecteaza inima, caile urinare, plamânii, derma, Hg genereaza grave efecte asupra nou-nascutului, fiind celebru cazul Minamata (Japonia). De asemenea a ramas de trista amintire dezastrul din 1972 din Irak, unde circa 500.000 oameni au ramas cu sechele pe viata pentru ca în loc sa-l semene au mâncat grâul de samânta tratat cu fungicide pe baza de mercur.
• Plumbul (Pb) este frecvent întâlnit printre poluanti si poate genera intoxicatii mai ales cronice – saturnism, din cauza fenomenului de bioacumulare. Plumbul produce tulburari hormonale, afecteaza sistemul nervos, actionând la nivel cerebral, da nastere anemiei, afecteaza inima si circulatia sângelui

• Cromul (Cr), este un element esential pentru viata, în cantitati de 0,05-0,2 mg / zi pentru om. În concentratii mari, are efecte toxice. Forma metalica e netoxica, dar sarurile sunt toxice. Cromul hexavalent este de 100 de ori mai toxic decât cel trivalent. Unele saruri sunt suspectate a fi cancerigene. Cr se acumuleaza în organismele vii (de 10000 ori în peste), rezultând riscuri sporite. A fost gasit în 1979 în apa Tokyo-ului într-o concentratie de peste 2000 de ori limita maxima admisa.
• Cuprul (Cu) în concentratii prea ridicate în apa e toxic. A facut victime omenesti în Germania. El nu se bioacumuleaza în organismul uman. Poate proveni din tevile de cupru, care sunt atacate de apele moi sau acide.
• Cianurile (CN-) sunt saruri ale acidului cianhidric. SI acidul si sarurile sale (cianurile , mai ales cele de sodiu, potasiu…) sunt deosebit de toxice pentru om si animale. Actiunea este acuta, prin blocarea respiratiei la nivel biochimic, celular. Doza letala pentru om este de 0,57 – 1 mg / kilogram corp. Pentru pesti concentratia letala în apa se estimeaza la 0,05 mg / litru ion cian. În cazul cianurilor nu exista bioacumulare si nu sunt dovezi clare despre o eventuala toxicitate cronica.
• Aluminiul (Al) în cantitate crescuta este toxic pentru sistemul nervos central. În organismul uman exista circa 300 mg aluminiu. Rolul si metabolismul lui nu este complet cunoscut. În mod normal e putin solubil, dar la pH foarte acid sau alcalin solubilitatea creste puternic. Biodisponibilitatea e influentata si de prezenta altor substante.
• Nichelul (Ni) se pare ca are si el rol biologic, dar în cantitati mai mari este toxic. Sarurile de nichel pot provoca alergii si chiar cancer.

Eficienta Sistemului de Filtrare Tyent