Apa de la robinet
Aceasta apa, apa de la robinet, se consuma cel mai mult în Romania. Un buletin de analiza complex al apei poate avea si 200 de parametri, dintre acestia, cei mai cunoscuti sunt: duritatea apei, fierul si manganul, nitritii si nitratii, sedimentele, clorurile si nu in ultimul rand materia organica ( microorganismele ).
Organismul uman are un filtru de apa natural care ne protejeaza de cele mai multe tipuri de impuritati solide sau chimice, rinichii, si bineinteles un sistem imunitar care ne protejeaza de impuritatile organice din apa. Principalul motiv pentru filtrarea apei este protejarea acestor sisteme de aparare naturale ale organismului. Ionizatoarele Tyent UCE – 11 T, UCE – 9090 T si MMP- 11 T si MMP- 9090T purifica apa printr-un sistem de filtrare foarte performant, inainte ca ea sa intre in camera de electroliza .
Studiile organizatiilor de mediu arata faptul ca apa de la robinet este o apa contaminata cu: virusi, bacterii, germeni, excremente, noroi, arseniu, cloruri, floruri, nitriti, nitrati, plumb, rugina, metale grele, sulfati, pesticide, mercur etc.Pentru tratarea apei se utilizeaza clorura de var(HOCl2), anumiti compusi din aluminiu(sulfat de aluminiu care este responsabil de Alzheimer) iar pentru dezinfectare se foloseste clor peste tot in Europa, clorul fiind cancerigen si alergizant. In plus, clorul distruge bacteriile prietenoase si în special Lactobacillus care daca nu exista, nu vom avea parte nici de asimilarea nutrientilor din mâncarea consumata.
Substante toxice si genotoxice cu efect de prag, prezente in apa de la robinet:
Nota: Aceste substante sunt toxice numai peste o anumita concentratie (prag), aceasta putând fi atinsa si treptat prin fenomenul de bioacumulare. Sub aceasta nu se observa efecte asupra sanatatii. Substantele genotoxice produc efecte nocive: carcinogene (produc cancer), mutagene (produc mutatii genetice) sau teratogene (produc malformatii) posibil la orice concentratie, deci pentru care nu s-a putut stabili existenta unui prag sub care sa nu fie nocive. Organismele vii au mecanisme de reparare a efectelor genotoxice, dar acestea nu fac fata oricarei sau oricâtor asemenea agresiuni si deci prezenta unei substante genotoxice nu înseamna automat aparitia efectului ci a riscului ca un asemenea efect sa se produca, risc cu atât mai ridicat cu cât e si substanta genotoxica are concentratie mai mare (si deci are sansa sa atace mai multe gene). În categoria substantelor genotoxice pentru om intra arsenul, unele substante organice sintetice, multi compusi organici halogenati, unele pesticide etc.
Dintre toxicele vehiculate in apa, o parte au origine naturala, dar majoritatea provin din poluarea acviferelor.
- Nitratii (NO3-) pot constitui o problema majora, concentratia lor în apa potabila peste limitele admise fiind frecventa la noi în tara. În legume, nitratii sunt puternic concentrati. Azotatii sunt propriu-zis nocivi numai la concentratii foarte mari, ce rareori sunt atinse în apa. Nocivi sunt în fapt nitritii ce rezulta din nitrati în anumite conditii, în organism dar si abiotic în rezervoare si tevi zincate, unde nitratii sunt redusi la nitriti generând o toxicitate secundara a nitratilor.
- Nitritii (NO2-) . Nitratii sunt convertiti la nitriti fie înaintea consumului (reducere în fântâni etc.) fie în lumenul tubului digestiv, în cazul migrarii, în diverse împrejurari, spre stomac si intestinul subtire a elementelor reducatoare din biocenoza intestinala. Odata absorbit in fluxul sanguin, rezulta methemoglobinemia,distrugerea hemoglobinei care contribuie la transportul de oxigen prin sange, fenomen care afecteaza vârstele mici, dar uneori si adulti (cum ar fi cei cu rezectii gastrice).NU se fierbe apa intr-o incercare de a reduce nitrati. Prin fierbere creste concentratia de nitrati si automat riscurile potentiale. Tara noastra are o incidenta ridicata a methemoglobinemiei, cu mortalitate semnificativa. În 1984-1995, s-au înregistrat 2346 cazuri de methemoglobinemie la copii sub 1 an si 80 de decese. Sunt indicii ca cifra este mult subestimata, din cauza dificultatii diagnosticului. Sursa este si contaminarea fecaloida a apei, dar morbiditatea a crescut puternic în principal prin utilizarea pe scara larga a substantelor fertilizante în agricultura. În 1988, 36 % din fântânile din România aveau concentratii de nitrati de peste 45 mg / l. În judetul Iasi, de la cazuri sporadice de methemoglobinemie în urma cu doua decenii, s-a ajuns la sute de cazuri anual. Nitritii sunt incriminati si pentru cancer gastric, prin intermediul nitrozaminelor pe care le formeaza în anumite conditii (“toxicitatea tertiara a nitratilor”)….
- Arsenul (As) a fost semnalat în apa în concentratii uneori semnificativ peste normele admise. As este mai toxic în forma trivalenta decât în stare pentavalenta si în compusi anorganici decât în forma organica. În forma metalica e putin toxic. Are si un rol biologic în organism, de aceea nici absenta totala nu e dezirabila. El poate da intoxicatii acute sau hiperkeratoza, hiperpigmentatie si cancer al pielii. Intoxicatii colective s-au semnalat în Taiwan, Argentina si Chile, în special în zone cu activitate vulcanica, si în Mexic si Japonia din cauza contaminarii cu ape industriale cu arsenic.
- Seleniul (Se) este prezent uneori în concentratii crescute în anumite surse de apa. Este element esential pentru om, necesarul fiind de 0,05 – 0,2 mg / zi. Deficitul afecteaza sanatatea (de exemplu boala Keshan). În doze excesive produce afectiuni dermatologice, gastroduodenale, respiratorii etc. Seleniul poate fi foarte toxic pentru plante. El reduce toxicitatea pentru animale a mercurului si arsenului, iar la rândul sau e mai putin toxic în prezenta zincului.
- Cadmiul (Cd) a generat boala Itai-Itai, care a facut în Toyama (Japonia) peste 200 de victime. Limitele admise se depasesc frecvent. Bioacumularea este puternica. Organul afectat în principal la om este rinichiul. O sursa de contaminare a apei sunt tevile de zinc în care se gaseste ca impuritate cadmiu. Este si el suspectat pentru posibile efecte cancerigene.
- Mercurul (Hg) anorganic se absoarbe putin din apa, dar poate fi metilat de bacterii, iar metil-mercurul se absoarbe în proportie de 95% . Ca si alte metale grele, mercurul se acumuleaza în organism si poate fi absorbit pe cale hidrica indirect, prin consumul de peste si alte produse. Printre altele, afecteaza inima, caile urinare, plamânii, derma, Hg genereaza grave efecte asupra nou-nascutului, fiind celebru cazul Minamata (Japonia). De asemenea a ramas de trista amintire dezastrul din 1972 din Irak, unde circa 500.000 oameni au ramas cu sechele pe viata pentru ca în loc sa-l semene au mâncat grâul de samânta tratat cu fungicide pe baza de mercur.
- Plumbul (Pb) este frecvent întâlnit printre poluanti si poate genera intoxicatii mai ales cronice – saturnism, din cauza fenomenului de bioacumulare. Plumbul produce tulburari hormonale, afecteaza sistemul nervos, actionând la nivel cerebral, da nastere anemiei, afecteaza inima si circulatia sângelui
OMS recomanda neadmiterea vreunei cantitati pentru copii sau gravide. Multe conducte de apa mai sunt înca din plumb. Apa daca stagneaza sau are anumite caractere fizico-chimice poate dizolva plumb si duce la intoxicatii. Cunoscute sunt cele din Leipzig sau din Franta din zona Vosgilor, cu sute de intoxicati. De asemenea este suspectat pentru efecte cancerigene.
Daca nu sunt din plumb, tevile din PVC contin asa-numitii ftalati, substante chimice intalnite si in parfumuri, in oja de unghii, in detergenti, sapun, sampon si creme de corp, inclusiv cele pentru copii. Ca atare, nivelul de ftalati cu care organismul nostru intra in contact zi de zi este foarte mare, aceste substante avand de asemenea efect estrogen, favorizand obezitatea abdominala si rezistenta la insulina. Bebelusii ale caror mame au fost expuse la un nivel ridicat de ftalati in timpul sarcinii se nasc cu probleme ale organelor genitale.
- Cromul (Cr), este un element esential pentru viata, în cantitati de 0,05-0,2 mg / zi pentru om. În concentratii mari, are efecte toxice. Forma metalica e netoxica, dar sarurile sunt toxice. Cromul hexavalent este de 100 de ori mai toxic decât cel trivalent. Unele saruri sunt suspectate a fi cancerigene. Cr se acumuleaza în organismele vii (de 10000 ori în peste), rezultând riscuri sporite. A fost gasit în 1979 în apa Tokyo-ului într-o concentratie de peste 2000 de ori limita maxima admisa.
- Cuprul (Cu) în concentratii prea ridicate în apa e toxic. A facut victime omenesti în Germania. El nu se bioacumuleaza în organismul uman. Poate proveni din tevile de cupru, care sunt atacate de apele moi sau acide.
- Cianurile (CN-) sunt saruri ale acidului cianhidric. SI acidul si sarurile sale (cianurile , mai ales cele de sodiu, potasiu…) sunt deosebit de toxice pentru om si animale. Actiunea este acuta, prin blocarea respiratiei la nivel biochimic, celular. Doza letala pentru om este de 0,57 – 1 mg / kilogram corp. Pentru pesti concentratia letala în apa se estimeaza la 0,05 mg / litru ion cian. În cazul cianurilor nu exista bioacumulare si nu sunt dovezi clare despre o eventuala toxicitate cronica.
- Aluminiul (Al) în cantitate crescuta este toxic pentru sistemul nervos central. În organismul uman exista circa 300 mg aluminiu. Rolul si metabolismul lui nu este complet cunoscut. În mod normal e putin solubil, dar la pH foarte acid sau alcalin solubilitatea creste puternic. Biodisponibilitatea e influentata si de prezenta altor substante.
- Nichelul (Ni) se pare ca are si el rol biologic, dar în cantitati mai mari este toxic. Sarurile de nichel pot provoca alergii si chiar cancer.
Clorul din apa, foarte periculos pentru bebelusi
Cercetatorii au descoperit ca o cantitate mare de clor în apa de robinet poate dubla riscul aparitiei unor serioase defecte ale inimii si creierului în timpul dezvoltarii unui fat. Studiul efectuat pe un grup de 400.000 de copii thailandezi a descoperit ca exista un risc mai mare pentru bebelusi de a se naste cu malformatii daca mama a baut apa tratata cu clor.
Rugina, la fel de periculoasa
Nici rugina nu lipseste din apa care curge la robinete. Desi nu este la fel de otravitoare precum plumbul, poate cauza probleme serioase de sanatate daca este consumata în apa pe o perioada lunga de timp.
Paraziti, germeni si bacterii
Cu toate ca este clorurata, apa de la robinet poate contine paraziti, germeni sau bacterii. Acestea provoaca indigestii, dizenteria, hepatita probleme ale rinichilor, infectii si chiar septicemii
Femeile însarcinate, în pericol din cauza clorului
Apa de la robinet poate fi periculoasa pentru femeile însarcinate. Ele prezinta riscul de a pierde sarcina din cauza consumului de apa clorurata. Aceasta este concluzia celui mai recent studiu al Fundatiei Americane pentru Studiul Apei. Studiile au demonstrat ca expunerea usoara la aceste substante chimice mareste riscul de dezvoltare incompleta a fatului si de avort spontan.
De asemenea, clorul este un factor major de crestere a colesterolului, iar vaporii de clor provoaca astm.
GENERAREA TRIHALOMETANILOR ÎN CURSUL TRATARII APEI POTABILE SI ÎN SISTEMUL DE DISTRIBUTIE
Procedeul de clorinarea a apei folosit cu succes timp de mai mult de un secol în controlul bolilor infectioase de natura hidrica, determina formarea unor produsi secundari, cum sunt trihalometanii halogenati, ce apar din reactia materiei organice prezente în toate tipurile de apa cu clorul utilizat ca dezinfectant în tratarea apei. Concentratia totala de trihalometani si formarea speciilor individuale de trihalometani (THM) în apa clorinata, depind foarte mult de compozitia apei brute si în special de prezenta materiilor organice, de parametrii operationali ca ultrafiltrarea, doza de clor. Cercetatorii spanioli sustin ca , trihalometani (THM) din apa tratata cu clor contribuie la marirea riscului de cancer de vezica. In Marea Britanie, de exemplu, intr-un litru de apa potabila, de la robinet, se gasesc 100 de micrograme de THM.
Jaonezii au descoperit ca in apa in care s-a adaugat clor apar niste substante de 170 de ori mai periculoase decat trihalometanii care se regasesc in sangele femeii care are cancer de san
CASSA (Compania de Apa Somes SA) , prin intermediul unui pliant de calitate al apei, ne informeaza:
„Conform unor studii, intre 25 si 40% din apa imbuteliata pe care o cumparati este, in fapt, apa potabila de la robinet. Cu pretul unei sticle de 0,5 litri de apa imbuteliata puteti cumpara 1.000 de litri de apa potabila distribuita de CASSA”, sursa: citynews.ro/eveniment-15/analiza-ce-apa-beau-de-la-robinet-clujenii-46901
Eficienta Sistemului de Filtrare Tyent
Pentru a vedea care este eficienta sistemului de filtrare Tyent va recomandam sa consultati urmatorul buletin de analiza a apei, efectuat de un laborator independent din SUA, care demonstreaza in ce proportie sunt eliminate din apa potabila posibilii contaminanti.